Pensiuni Gura Humorului - Despre Gura Humorului

Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, (în ebraică și Idiș: גורה חומורולוי - Gur’ Humuruluei sau גורה הומורה - Gur' Humura, în germană și poloneză: Gura Humora) este un oraș în județul Suceava, Bucovina de sud, nordul României. Are o populație de 15.656 locuitori.^[1]


 

Așezare geografică
Orașul Gura Humorului este situat la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea omonimă, la confluența Humorului cu râul Moldova, de la acest fapt provenind numele orașului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, având un climat cu proprietăți sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca stațiune climaterică. ^[2] Orașul se găsește la 33,7 km. față de municipiul Suceava.

Istoric
Prima menționare documentară a localității a fost pe 26 februarie 1490, într-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.
La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește o fortareață.
După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni etc., întemeind, în 1835, colonia cu numele "Bori".
La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului.^[3]
În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena.
În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ–teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. [1]
În perioada interbelică orașul a fost reședința plasei Homorului în cadrul județului Câmpulung.
Între anii 1956-1958, primar al orașului a fost Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa au fost realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 și 1973 au avut loc indundații care au distrus aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, a fost primar Petru Țăranu. În timpul mandatului său a fost consolidat malul stâng al Moldovei și a fost realizată sistematizarea zonei. Au fost create alei, iar spațiul dintre ele acoperit cu un strat de pamânt fertil, în care au fost plantați arbori și arbuști de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. Vezi în acest sens: Petru Țăranu, Georgeta Țăranu, Complexul dendrologic și turistico-sportiv „Lunca Moldovei" din orașul Gura-Humorului, în: Studii și comunicări de ocrotirea naturii, editat de Cons. Județean de Ocrotirea naturii Suceava, 1981, V, p. 456—470.
În partea sud-estică a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta Șaiba a fost transformată în zonă de agrement.

Demografie
Conform recensământului din anul 1930 orașul Gura Humorului (pe atunci Gura-Homorului) număra 6.042 locuitori, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ucraineni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 luterani (1,65%), 25 greco-catolici ș.a.
La recensământul din 2002, românii constituiau 95.64% (14.974) din populația orașului, țiganii 2.52% (396), germanii 0.82% (129), polonezii 0.44% (69), iar 0.58% (88) aparțineau altor etnii.^[4]
Evoluția populației la recensăminte:








 Parcul dendrologic
Pe malul stâng al Moldovei, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, "pe Șaiba". Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice — mai ales dezlănțuite din spre vest — au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului — cu puterea apelor dezlănțuite — au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei.

Perspective

Prin Hotărârea Guvernului nr.114/2005 s-a aprobat atestarea localității Gura Humorului, județul Suceava, ca stațiune turistică de interes național. ^[5]
Imaginea orașului va fi schimbată radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro.
În cadrul proiectului intitulat "Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport", în Gura Humorului a fost amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, Pîrtia de schii "Șoimul", a fost dată în folosință, dotată cu instalație de nocturnă pe toată lungimea de 1.350 metri, telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. De asemenea la baza pârtiei există parcare pentru 360 autoturisme și 9 autocare.
În zona de agrement "Ariniș" a fost construită o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, și au fost amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul a fost inaugurat în data de 1 Mai 2010.
În cadrul proiectului se va realiza și iluminatul în Parcul Dendrologic Ariniș.
În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, va fi amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor.

Orașe înfrățite

• Marly-le-Roi, Franța^[6]  

Sport

Echipa locală de fotbal este CS Gura Humorului, promovată recent în Liga a III-a.[7]

Obiective turistice
Catedrala ortodoxă

• Mănăstirea Voroneț - ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, se află în cartierul cu același nume, situat pe malul drept al Râului Moldova.
• Biserica romano-catolică din Gura Humorului - construită în 1811 și considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcțiune din Bucovina
• Biserica ortodoxă "Sf. Împărați Constantin și Elena" - construită de comunitatea armenească în 1862
• Biserica ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" - construită între anii 1876-1885 prin osârdia preotului Simeon Cobilanschi
• Sinagoga Mare din Gura Humorului - construită în 1860
• Cimitirul evreiesc din Gura Humorului - monument istoric (SV-IV-s-B-05704) datând din secolul al XVIII-lea și aflat la marginea de nord a orașului, la circa 700 m de gară
• Primăria - clădire monument istoric (SV-II-m-B-05552) construită în 1901 și amplasată în Piața Republicii nr. 10
• Judecătoria - clădire monument istoric (SV-II-m-B-05551) construită în 1904 și amplasată pe Bd. Bucovina nr. 21
• Bustul preotului Simeon Cobilanschi - amplasat în 1998
• Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska - amplasat în 2003

Personalități

• Radu Bercea (n. 1939) - pictor, desenator, caricaturist
• Olga Kobyleanska (1863-1942) - scriitoare ucraineană
• Cătălin Mireuță (n. 1959) - actor, membru al grupului umoristic Divertis
• Cătălin Țăranu (n. 1973) - jucător de go român
• Schlomo Winninger (1877-1968) - biograf, autorul istoricului orașului Gura Humorului

Bibliografie

• Schlomo Winninger - "Gura Humora: Geschichte einer Kleinstadt in der Südbukovina‎" ("Gura Humorului, istoria unui orășel din Bucovina de Sud")

 sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humorului

Legături externe

• Istoricul Orașului Gura Humorului
• Galerie de Imagini a orașului
• Stiri și Evenimente în orașul Gura Humorului
• Pagina comunității evreiești din Gura Humorului, cu fotografia sinagogii din localitate
• Scurt istoric Gura Humorului
• Primaria Orasului Gura Humorului